România are cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasamentul PISA, care indică nivelul de pregătire al elevilor de 15 ani. Ţara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de ţări. Gradul de analfabetism funcţional este mare: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc.
Scăderea cea mai evidentă este la matematică, acolo unde elevii români au înregistrat un scor de 430 de puncte, cu 14 mai puțin față de scorul din 2015, când înregistraseră 344 de puncte. Numai 3% dintre elevi au obţinut nivelul 5 sau mai mare la matematică, ceea ce înseamnă că ei pot modela situaţii complexe matematic şi pot selecta, compara şi evalua strategiile adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le trata, media OECD este de 11%.
La ştiinţe, România are 426 de puncte,comparativ cu 435 în 2015. Circa 56% dintre elevi au nivelul 2 sau mai mare în ştiinţă, la o medie OECD de 78%. Aceşti elevi ştiu cel puţin să dea explicaţii în anumite contexte familiare sau pot trage concluzii. Doar 1% dintre elevii români au avut performanţe la ştiinţă (nivelul 5 sau 6) vs media OECD de 7%. Asta înseamnă că aceşti elevi îşi pot aplica cunoştinţele învăţate la ştiinţă în diferite situaţii.
La citire, România a obţinut 428 de puncte faţă de 434 în 2015. La acest capitol suntem aproape de nivelul din 2009, când ţara noastră obţinea 424 de puncte. Un procent de 59% dintre elevi au atins cel puţin nivelul 2 la citire, media OECD fiind de 77%, ceea ce înseamnă că aceşti elevi pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, pot găsi informaţii bazate pe criterii explicite şi pot reflecta asupra scopului şi formei textelor. Numai 1% dintre elevii români sunt performanţi în privinţa citirii, adică au putut să atingă nivelul 5 sau 6, media în OECD fiind de 9%.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, (FNAP-I.P), Iulian Cristache, a declarat, pentru MEDIAFAX, că rezultatele PISA, cele mai slabe pentru România în ultimii ani, erau de aşteptat în condiţiile în care s-au perindat atâţia miniştri la portofoliul Educaţiei în ultima perioadă:
„Practic culegem ce am semănat, atâta timp cât avem în patru ani de zile, noua miniştri schimbaţi, dacă nu mă înşel, atâta timp cât avem o programă şcolară bazată pe teorie şi nu pe un învăţat de tip organic, pe un învăţat de tip mecanic şi nişte competenţe care se bazează pur şi simplu pe cele teoretice, astfel încât să nu existe posibilitatea re abilitaţi practice, aatât timp cât profesorii se cramponează numai într-o creştere salarială, binevenită de altfel, fără să pună în balanţa şi calitatea actului educaţional. Atâta timp cât noi, părinţii, nu conştientizam că rolul nostru este să venim în sprijinul şcolii, şi nu să fugim după fondul şcolii (…) era de aşteptat, oricum nu mă aşteptam neaparat la un clasament favorabil, chiar dacă aveam un clasament favorabil, ma gândeam undeva la două-trei locuri în poziţii mai bune sau două trei locuri mai în spate, oricum nu era o evoluţie pentru că nouă miniştri în patru ani de zile înseamnă o lipsă de flexibilitate”
